Helga Weisz se concentrează pe extragerea organizată social a materiilor prime și a energiei, transformarea acesteia în bunuri și servicii, utilizarea și eliminarea finală în mediu ca deșeuri, emisii și căldură, care, în mod colectiv, definesc metabolismul social.
Principalele domenii de cercetare sunt analiza fluxului de materiale și energie, stocurile și fluxurile dinamice ale mediului construit, analiza fizică și de mediu input-output, co-evoluția societate-natură, teoria socio-ecologică, metabolismul industrial și urban, evaluarea integrată a vulnerabilității și aplicația a analizei complexe de rețea la metabolismul social.
Publicații selectate
Chen, S., Chen, B., Feng, K., Liu, Z., Fromer, N., Tan, X., Alsaedi, A., Hayat, T., Weisz, H., Schellnhuber, HJ, & Hubacek, K. (2020). Metabolizarea fizică și virtuală a carbonului în orașele globale. Nature Communications, 11 (1), 1-11. https://doi.org/10.1038/s41467-019-13757-3
Redlingshöfer, B., Barles, S. și Weisz, H. (2020). Sunt ierarhiile deșeurilor eficiente în reducerea impactului asupra mediului din cauza deșeurilor alimentare? O revizuire sistematică pentru țările OECD. Resurse, conservare și reciclare, 156, 104723. https://doi.org/10.1016/j.resconrec.2020.104723
Pichler, P.-P., Jaccard, IS, Weisz, U. și Weisz, H. (2019). Comparație internațională a amprentelor de carbon din domeniul sănătății. Scrisori de cercetare de mediu, 14 (6), 064004. https://doi.org/10.1088/1748-9326/ab19e1
Shan, Y., Guan, D., Hubacek, K., Zheng, B., Davis, SJ, Jia, L., Liu, J., Liu, Z., Fromer, N., Mi, Z., Meng , J., Deng, X., Li, Y., Lin, J., Schroeder, H., Weisz, H. și Schellnhuber, HJ (2018). Atenuarea schimbărilor climatice la nivel de oraș în China. Science Advances, 4 (6), eaaq0390. https://doi.org/10.1126/sciadv.aaq0390
Bringezu, S., Ramaswami, A., Schandl, H., O'Brien, M., Pelton, R., Acquatella, J., Ayuk, ET, Chiu, ASF, Flanegin, R., Fry, J., Giljum, S., Hashimoto, S., Hellweg, S., Hosking, K., Hu, Y., Lenzen, M., Lieber, M., Lutter, S., Miatto, A., ... Zivy, R. (2018). Evaluarea utilizării resurselor globale: o abordare sistemică a eficienței resurselor și a reducerii poluării (p. 99). Programul Națiunilor Unite pentru Mediu. http://www.resourcepanel.org/sites/default/files/documents/document/media/assessing_global_resource_use_amended_130318.pdf
Pichler, P.-P., Zwickel, T., Chavez, A., Kretschmer, T., Seddon, J. și Weisz, H. (2017). Reducerea amprentelor de gaze cu efect de seră urbane. Rapoarte științifice, 7 (1), 14659. https://doi.org/10.1038/s41598-017-15303-x
Lenton, TM, Pichler, P.-P. și Weisz, H. (2016). Revoluții în aportul de energie și ciclul material în istoria Pământului și în istoria umană. Sistemul Pământului. Dynam., 7 (2), 353-370. https://doi.org/10.5194/esd-7-353-2016
Weisz, H., Suh, S. și Graedel, TE (2015). Ecologie industrială: rolul capitalului fabricat în sustenabilitate. Lucrările Academiei Naționale de Științe, 112 (20), 6260-6264. https://doi.org/10.1073/pnas.1506532112
Krausmann, F., Weisz, H., Eisenmenger, N., Schütz, H., Haas, W. și Schaffartzik, A. (2015). Introducere și ghid pentru contabilitatea fluxurilor de materiale la nivelul întregii economii (documente de lucru privind ecologia socială). Institutul de Ecologie Socială. http://www.uni-klu.ac.at/socec/eng/downloads/WP_151_MFA_guide_final_26_02_2015_(2).pdf
Schaffartzik, A., Eisenmenger, N., Krausmann, F. și Weisz, H. (2014). Contabilitatea fluxului de materiale pe bază de consum. Journal of Industrial Ecology, 18 (1), 102-112. https://doi.org/10.1111/jiec.12055
Minx, J., Baiocchi, G., Wiedmann, T., Barrett, J., Creutzig, F., Feng, K., Förster, M., Pichler, P.-P., Weisz, H. și Hubacek , K. (2013). Amprente de carbon ale orașelor și ale altor așezări umane din Marea Britanie. Scrisori de cercetare de mediu, 8 (3), 035039. https://doi.org/10.1088/1748-9326/8/3/035039
Grubler, A., Bai, X., Buettner, T., Dhakal, S., Fisk, DJ, Ichinose, T., Keirstead, JE, Sammer, G., Satterthwaite, D., Schulz, NB, Shah, N ., Steinberger, J. și Weisz, H. (2012). Capitolul 18 - Sisteme de energie urbană. În Evaluarea globală a energiei - Către un viitor durabil (pp. 1307–1400).
Weisz, H. (2011). Probabilitatea improbabilului: coevolutia societate-natura. Geografiska Annaler: Seria B: Geografia umană, 93 (4), 1-12.
Fischer ‐ Kowalski, M., Krausmann, F., Giljum, S., Lutter, S., Mayer, A., Bringezu, S., Moriguchi, Y., Schütz, H., Schandl, H. și Weisz, H. (2011). Metodologie și indicatori ai contabilității fluxurilor materiale la nivelul întregii economii. Jurnalul de ecologie industrială, 15 (6), 855-876. https://doi.org/10.1111/j.1530-9290.2011.00366.x
Weisz, H. și Steinberger, JK (2010). Reducerea fluxurilor de energie și materiale în orașe. Opinia curentă în durabilitatea mediului, 2 (3), 185–192. https://doi.org/doi: 10.1016/j.cosust.2010.05.010
Weisz, H. și Schandl, H. (2008). Utilizarea materialelor în toate regiunile lumii. Jurnalul de ecologie industrială, 12 (5-6), 629-636. https://doi.org/10.1111/j.1530-9290.2008.00097.x
Haberl, H., Weisz, H., Amann, C., Bondeau, A., Eisenmenger, N., Erb, K.-H., Fischer ‐ Kowalski, M. și Krausmann, F. (2006). Metabolismul energetic al Uniunii Europene și al Statelor Unite: serie decenală de intrare energetică decenală, cu accent pe biomasă. Journal of Industrial Ecology, 10 (4), 151–171. https://doi.org/10.1162/jiec.2006.10.4.151
Weisz, H. și Duchin, F. (2006). Analiza intrare-ieșire fizică și monetară: Care este diferența? Economie ecologică, 57 (3), 534-541. https://doi.org/10.1016/j.ecolecon.2005.05.011
Weisz, H., Krausmann, F., Amann, C., Eisenmenger, N., Erb, K.-H., Hubacek, K. și Fischer-Kowalski, M. (2006). Economia fizică a Uniunii Europene: comparație între țări și determinanți ai consumului de materiale. Economie ecologică, 58 (4), 676–698. https://doi.org/10.1016/j.ecolecon.2005.08.016
Matthews, E., Amann, C., Bringezu, S., Fischer-Kowalski, M., Hüttler, W., Kleijn, R., Moriguchi, Y., Ottke, C., Rodenburg, E., Rogich, D ., Schandl, H., Schütz, H., van der Voet, E. și Weisz, H. (2000). Greutatea națiunilor. Ieșiri materiale din economiile industriale. Institutul Mondial de Resurse.